A fi vegan nu se rezuma doar la a renunta la produsele de origine animala din motive etice: sociologii au identificat si alte motivatii, de care nici nu ne dam seama. Iar din exterior, veganismul este privit drept un stil de viata sanatos si demn de lauda, dar greu de urmat (din cauze legate de gustul mancarurilor si pretul acestora). In articolul de astazi discutam despre studiile stiintifice axate pe dieta vegana, despre motivele care pot determina pe cineva sa renunte la produsele de origine animala si despre ce atitudine au non-veganii despre vegani.

A fi vegan

Celebra vorba „Spune-mi ce mananci, ca sa-ti spun cine esti” (creata acum 200 de ani, de condeiul avocatului, politicanului si gastronomului francez Jean Anthelme Brillat-Savarin) nu a fost spusa degeaba. Alegerile noastre alimentare pot fi facute in functie de obiceiuri familiale adanc inradacinate, de clasa sociala, de religie si ideologie, de sanatatea proprie, de preocuparea pentru efectele pe care productia si consumul uman le au asupra animalelor, mediului inconjurator si climei planetare. De exemplu, in societatile vestice, consumul carnii simbolizeaza un statut social ridicat, bogatie si masculinitate. In timp ce in Anglia medievala, taranii aveau alimentatii aproape exclusiv vegerariene, carnea fiind rezervata bucatariilor artistocratice si regale.

Veganismul se lupta cu aceste traditii: femeile tinere sunt cel mai des vegane, acest stil de viata punand sub semnul intrebarii normele traditionale de masculinitate si fiind asociat cu disciplina si consumul limitat (versus alimentatia hedonistica a claselor superioare).

Afla de ce produsele vegetale trebuie sa stea la baza alimentatiei tale!

Motive personale pentru a fi vegan

Pentru un vegan, adoptarea acesui lifestyle poate avea la baza mai multe motive. Majoritatea oamenilor traiesc intr-o stare de orbire voita cand vine vorba despre produsele de origine animala (care le permite sa se considere fiinte morale, in ciuda lipsei de reactie cand vine vorba despre efectele actiunilor proprii); veganii au insa ochii larg deshisi. Si sunt preocupati nu doar de modul in care sunt crescute si sacrificate animalele, ci si de protectia mediului (impactul pe care il au gazele de sera asupra incalzirii globale): renunta la carne, oua, lactate si peste, dar si la cosmeticele testate pe animale, la hainele, accesoriile si incaltamintea de blana si piele.

Alte persoane poate postesc 2 zile/saptamana sau tin posturile de peste an si concluzioneaza ca se simt mai bine, mai energice si mai echilibrate in zilele fara produse animale in meniu. Citind despre beneficiile unei alimentatii vegane asupra propriei sanatati sau a propriei greutati, pot ajunge sa faca aceasta tranzitie.

Descopera 11 nutrienti vitali pentru orice vegan!

Parerea sociologilor apropo de veganism

Din punct de vedere sociologic, veganismul poate semnaliza un statut socio-economic crescut, conform unei analize din 2019, care a cercetat impactul pe care il au dietele bazate pe plante asupra adeptilor proprii. Concluzia a fost ca veganismul a devenit o modalitate prin care o clasa sociala se prezinta drept avand o pozitie socio-economica superioara, in contemporaneitate. In decembrie 2013, sotii Beyonce si Jay-Z au adoptat „dieta vegana de 22 de zile”, iar dupa 1 an au lansat un serviciu de livrare de alimente vegane (alaturi de antrenorul lor personal, Marco Borges), intitulat 22 Days Nutrition (desi ei nu sunt vegani).

Pornind de la acest caz, cercetatorii au concluzionat ca tranzitia deloc usoara la veganism devine un element de distinctie pentru adepti, care vor sa se simta ca niste vedete vegane. Sociologii spun ca a trece la veganism este o miscare voluntara dezechilibranta, care te face diferit si constituie o forma de putere. Studiul a analizat modul in care veganismul era reprezentat in peste 2.455 de articole britanice din media, a presupus realizarea a 20 de interviuri consistente cu persoane de clasa mijlocie (care erau vegane sau cunosteau indeaproape vegani) si corelarea perceptiilor despre veganism pentru a determina care sunt cele greutatile-cheie asociate cu acest lifestyle si ce semnale sociale trimit cei ce reusesc sa treaca peste ele.

Punctele nevralgice identificate au fost: nevoia mai mare de informatii (veganii trebuie sa citeasa mereu lista de ingrediente cu atentie), investitie de timp/bani (daca nu folosesc inlocuitori vegani pentru alimentele animale, trebuie sa investeasca timp si ingeniozitate in prepararea altor feluri), curajul (de a face fata perceptiilor celor din jur si de a da piept cu oaspetii non-vegani) si diciplina (de a-si nega placerile culinare pe termen scurt, pe care si le satisfaceau inainte). Corelandu-le cu semnalele sociale transmise, concluzia este ca veganii sunt mai informati, stiu sa isi managerieze eficient timpul, sunt competitivi si stiu sa se inconjoare de prieteni care ii inteleg.

Evident, nimeni nu devine vegan din motive sociologice, dar acest lifestyle nu mai este o miscare morala periferica societatii, cu una dezirabila si considerata la moda in cultura mainstream. Influecerii joaca un rol important in peisajul non-animal: suntem inconjurati de vedete vegane (ca Venus Williams, Miley Cyrus, Bryan Adams, Pamela Anderson, Ellen Pompeo, Natalie Portman, Benedict Cumberbatch, Joaquin Phoenix sau Ellen DeGeneres), #vegan apare in peste 87,9 milioane de postari pe Instagram, iar social media a transformat acest stil de viata intr-unul potrivit pentru oricine, care poate fi adoptat cateva zile pe saptamana sau o luna pe an (vezi campania „Veganuarie”, lansata in 2014 si ramasa populara pana astazi).

Descopera 20 de surse de proteine vegetale!

A nu fi vegan

Ce atitudine au non-veganii despre vegani? Un studiu britanic din 2019 a vrut sa raspunda la intrebarea aceasta, luand la intrebari 1.000 de persoane care consuma carne. Marea Britanie este una dintre tarile care are din ce in ce mai multi vegani: in perioada 2006-2016, numarul persoanelor care au adoptat o dieta vegetala a crescut cu 350%. 1 din 6 respondenti a spus ca intentioneaza sa scada consumul propriu de carne in urmatoarea luna, 14% – ca intentioneaza sa scada consumul propriu de produse animale. Majoritatea dintre ei au fost de acord ca alimentatiile vegane si vegetariene sunt etice, sanatoase, benefice pentru mediu si acceptabile din punct de vedere social. Dar si ca sunt dificil de urmat, ca mancarea nu are un gust prea bun si ca un astfel de stil de viata este scump.

Si nu este singura cercetare care dovedeste ca principiile veganismului sunt pe placul tuturor, teoretic, dar practica ne omoara. Din 1.094 de americani (chestionati in 2017), 70% au spus ca nu se simt confortabil cand se gandesc la modul in care sunt folosite animalele in industria alimentara contemporana si 47% ar interzice complet abatoarele. In acelasi an, 2.363 de britanici au fost intrebati care sunt motivele principale pentru care nu devin vegani/vegetarieni. Raspunsul dat de 81% dintre ei a fost „Pentru ca imi place gustul carnii prea mult”. Pe urmatoarele locuri s-au plasat: „Inlocuitorii de carne sunt prea scumpi” (58%), „Nu as sti ce sa gatesc” (50%), „Familia mea e carnivora si nu ar deveni vegana/vegetariana odata cu mine” (41%) si „Atitudinea unor vegani/vegetarieni m-a descurajat” (26%). Cu alte cuvinte, consumatorii de produse animale sunt constienti de motivele pentru care reducerea consumului acestora ar fi benefic, dar nu sunt dispusi sa isi asume costul personal de a face asta.

Zeci de ani de cercetari in domeniul comportamentului alimentar dovedesc si ei ca pretul, gustul si comoditatea sunt factori majori care determina ce mancam. Majoritatea oamenilor nu se gandesc la mediu, etica si animale. Un studiu din 2010 a cerut participantilor sa manance nuci sau pastrama de vita si sa explice cat de preocupati sunt, din punct de vedere moral, de consumul de carne; consumul de pastrama de vita i-a determinat sa le pese mai putin de vaci, cu alte cuvinte oamenii aleg sa creada ca exista motive bune pentru care consuma carne (nu invers).

Promotorii veganismului au insa motive de bucurie, pe masura ce incep sa apara din ce in ce mai multi inlocuitori vegetali ai produselor animale, cu gust bun, plini de nutrienti si cu un pret accesibil.